Coroana dentara este o proteză fixă unidentară de acoperire totală, ce reface atât morfologia dentară cât și estetica dentară.

Alegerea tipului de coroana dentară

ține cont de mai mulți factori:

• Așteptările pacientului;
• Motivația pacientului;
• Timpul alocat de pacient tratamentului;
• Bugetul alocat;
• Starea de sănătate parodontală (ţesutul din jurul dintelui);
• Starea de sănătate endodontală (canalul dintelui);
• Tipul de ocluzie;
• Cantitatea de structură dentară rămasă după prepararea bontului;
• înalțimea și lățimea dintelui de tratat;
• Nivelul atașamentului gingival la dintele în cauză;
• Forma rădăcinii și lungimea dintelui de preparat;
• Raportul dintre brațul de rezistență (rădăcina) și brațul de forță (coroana) să fie 2/1 sau 1/1;
• Factori estetici: tipul de zâmbet, gingival sau dental.

Coroanele dentare sunt indicate în următoarele situații:

• Pe dinți cu afecțiuni coronare mai mari de 40% din suprafață;
• Dinți cu fracturi, displazii, discromii;
• Ca elemente de agregare pentru punti dentare, chiar și pe dinți integri;
• Ca element component al unor șine de imobilizare a dinților parodontotici;
• Pentru ancorarea unor proteze mobilizabile, scheletate, mai ales ca suport pentru culise;
• Dinți tratați endodontic – dinții cu tratamente endodontice sunt mai fragili și mai predispuși spre fractură;
• Coroane dentare pe implant.

Clasificarea coroanelor dentare

se face în funcție de tipul de material din care sunt confecționate, durabilitatea în timp și din punct de vedere estetic.

După tipul de material, coroanele dentare pot fi metalice și nemetalice.

Din punct de vedere fizionomic pot fi total fizionomice sau semi-fizionomice.

Ca durată în timp, coroana dentara este fie temporară fie definitivă.

Coroanele nemetalice sunt coroanele temporare care sunt confecționate din acrilat sau PMMA și sunt utilizate pentru protezarea provizorie, până la finalizarea lucrărilor definitive.

Coroanele temporare pot acoperi bonturi protetice șlefuite sau pot fi utilizate în restaurarea provizorie imediată a implanturilor dentare. Ele rezistă în timp maxim 6 luni.

Tot la categoria de coroane nemetalice intră și coroanele integral ceramice care sunt total fizionomice și se recomandă în zona frontală.

Coroanele metalice pot fi total metalice, semi-fizionomice sau total fizionomice.

Coroanele metalice se recomandă pe ultimii ultimii molari unde spațiul ocluzal este redus și unde există riscul fisurării ceramicii.

Coroanele semi-fizionomice de tip Weisser sunt indicate la maxilar în ocluzii adânci când există riscul fracturii pe fața palatinală.

Coroanele metalo-ceramice total fizionomice au indicații atât în zona frontală cât și în zona laterală, ca elemente individuale sau punți întinse.

Mai există o categorie de coroane dentare, coroanele pe suport de zirconiu care pot fi monolitice (doar zirconiu) sau acoperite cu ceramică.

Duritatea zirconiului este 6,5-7,5 iar a smalțului dentar este 8. Din acest motiv zirconiul este mult mai indicat în realizarea coroanelor dentare decât ceramicile ce au duritatea de 9,8 si care produc abraziunea dinților antagoniști (opuşi).

Coroana de zirconiu monolitică trebuie să fie foarte bine lustruită pentru a nu produce leziuni dinților naturali cu care intră în contact ocluzal.

Coroanele total fizionomice rezistă în timp între 5-10 ani.