Dinții mobili: cauze, semne clinice, tratament şi costuri

Dinții parodontotici (dinti mobili) se imobilizează cu bandă din fibră de sticlă

Imobilizarea dinților parodontotici cu bandă din fibră de sticlă are rolul de a prelungi viața lor pe arcadă. Această bandă din fibră de sticlă este flexibilă, ceea ce permite aplicarea ei cu ușurință în cabinet; atât materialele folosite cât și tehnica sunt minim invazive. Rezultatele obținute sunt excelente și se mențin în timp cu condiția ca pacientul să aibă o igienă riguroasă.

Terapia cu plasma trombocitară – PRP (Platelet rich Plasma) – este soluția cea mai bună de a păstra rezultatele obținute și de a le menține în timp.

Plasma trombocitară – substanța intercelulară lichidă a serului sangvin cu conținut sporit de trombocite (PRP) – este utilizată cu scop de regenerare a țesuturilor afectate. Plasma trombocitară conține o serie de elemente proteolitice, ce reglează homeostaza, participând la dezvoltarea reactiilor organismului de adaptare, apărare și regenerare.

Mecanismul de acțiune al plasmei trombocitare în țesuturile parodontale:

• • Factorii de creștere sunt introduși în țesuturile parodontale cu ajutorul plasmei sub forma injectabilă.
  • Factorii de creștere stimuleză formarea țesutului conjunctiv, sintetizarea colagenului, acidului hyaluronic și elastinei. Prin urmare se induce formarea de țesut conjunctiv tânăr și vase sanguine de tip capilar.
  • Factorii de crestere blochează activitatea osteoclastelor si stimulează proliferarea osteoblastelor. Osteoclastele sunt celule osoase cu rol de degenerare a țesutului osos iar osteoblastele au rol de regenerare a osului.

Cum se administrează plasma trombocitară

• • prin injectare
  • prin infuzie
  • prin inhalare

Metoda prin injectare este cea mai uzuală. Există două principii de injectare:

1. 1. Concentrația maximă de factori de creștere va fi în zona și locul unde se introduce plasma, adică la locul înțepăturii, având loc o interacțiune între factorul de crestere specific cu receptorii țesutului zonei recipient. Se declanșează mecanismul de apariție a unei echimoze prin stress tisular la nivel local.
   2. Principiul “sacului terapeutic” prin injectarea plasmei în jurul zonei afectate.

Pregătirea pacientului înainte de injectare:

• • În ziua anterioară injectării pacientul nu va consuma carne, alimente grase, alcool.
  • În ziua injectării cu patru ore înainte de procedură pacientul nu consumă alimente, poate să bea suc, cafea, să se hidrateze.

Etapele de obținere a plasmei trombocitare

1. 1. Se recoltează sânge de la pacient în eprubeta Plasmalift
   2. Eprubeta este așezată în centrifugă pentru a se obține plasma
   3. Plasma obținută este aspirată într-o seringă de insulină și apoi este injectată în zona de tratament.

Eprubetele certificate Plasmalift sunt confecționate din sticlă medicală borosilicată de cea mai înaltă calitate și sunt închise ermetic cu un dop ce asigură sterilitatea, stabilitatea conținutului interior și păstrarea vidului în interiorul eprubetei.

Eprubeta Plasmalift conține un gel de absorbție specializat și un anticoagulant.

Plasma trombocitară conține:

• • 7% proteine (fibrinogen, albumină, globulină)
  • 2% substanțe nutritive (aminoacizi, glucoză, lipide), hormoni (insulină, eritropoetină)
  • Electroliți (natriu, kaliu, calciu)

Contraindicațiile injectării cu plasma trombocitară:

• • Anomalii de coagulare a sângelui;
  • Reacții alergice la seria de preparate anticoagulare (heparină, herudină);
  • Diabet zaharat insulino-dependent
  • Sarcina, perioada de alăptare;
  • Boli oncologice
  • Procese inflamatorii acute în zona de injectare

Efectele clinice ale tratamentului cu plasmă trombocitară

• • Antiinflamator (dispare inflamația);
  • Reducerea sângerării gingivale;
  • Reducerea mobilității dentare;
  • Creșterea perioadei de remisiune în tratamentul parodontitei marginale;
  • Profilaxia bolii parodontale;
  • Reducerea riscului de respingere a implanturilor endoosoase;
  • Vindecarea mai rapidă a pacienților după intervenții în zona oro-maxilo-facială.

În concluzie, mobilitatea de gradul I și II poate fi tratată cu succes, dar în cazul mobilității de gradul III, tratamentul este doar chirurgical, extracția.